Monitorizarea agresorilor prin brățări electronice, adoptată de Parlament

Folosirea brățărilor electronice în cazul unor inculpați și a unor condamnați, precum și în cazurile de violență domestică, devine un deziderat mai aproape de realitate, după ce, miercuri, deputații au adoptat o reglementare a monitorizării electronice. Proiectul de lege ce se-ndreaptă acum spre promulgare prevede cum vor fi folosite brățările electronice, cine va fi organul de supraveghere, dar și înființarea unei infrastructuri naționale în care monitorizarea să poată funcționa.

 

Mai multe acte normative de la noi fac referire de multă vreme la sistemele electronice de supraveghere, fără ca ele să existe practic sau să aibă măcar o reglementare dedicată. Monitorizarea prin brățara electronică, pe care o cunoaștem mai mult din filme, este adusă adesea în discuție ca o reală necesitate în sistemul judiciar de la noi.

În acest sens, la aproape doi ani de la apariția lui, Camera Deputaților a adoptat miercuri, în calitate de For decizional în Parlament, Proiectul de lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale.

Proiectul care va ajunge curând la promulgarea președintelui țării stabilește că monitorizarea electronică se va putea realiza cu ajutorul brățării electronice, dar și a dispozitivelor fixe. Brățara se va monta pe gleznă sau pe braț, de la caz la caz.

Dispozitivele fixe se vor folosi în imobilul pe care persoana supravegheată nu are voie să îl părăsească sau de care nu are voie să se apropie. Sunt tratate în proiect nu doar dispozitivele pentru agresor, ci și cele pentru persoana protejată, în cazul violențelor domestice.

Sistemele și dispozitivele electronice de monitorizare se vor aplica în proceduri judiciare și în executarea pedepselor penale:

  • în cazul măsurii controlului judiciar/controlului judiciar pe cauțiune (în cazul inculpaților);
  • în cazul măsurii arestului la domiciliu (tot în cazul inculpaților);
  • în aplicarea ordinului provizoriu de protecție și a ordinului de protecție care se dau pe legislația privind combaterea violenței de familie;
  • în aplicarea ordinului european de protecție;
  • în cazul executării pedepselor penale în afara închisorii.

Notă: Reglementarea nu se va aplica procedurilor judiciare ce privesc persoane condamnate aflate în supravegherea serviciului de probațiune.

Cine se va ocupa de supraveghere? Potrivit proiectului, nu se vor înființa entități separate. Astfel, Poliția Română va avea responsabilități în acest sens în primele patru situații de mai sus, iar Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate acesteia, în ultima situație enumerată – executarea pedepselor penale în afara închisorii.

Fiecare dintre cei supravegheați va avea un dosar electronic, potrivit proiectului adoptat acum de deputați. Iar organul de supraveghere va avea dreptul să facă oricând verificări, inopinat sau la sesizare. Dreptul de a pătrunde în locuință al operatorului de supraveghere fără acordul celui supravegheat este consemnat în proiectul de lege trecut de Parlament.

De asemenea, este tratat în proiect inclusiv aspectul protecției datelor personale (pentru că vorbim, desigur, de o prelucrare de date personale prin aceste măsuri de supraveghere).

Mai departe, sistemul de monitorizare va putea primi mai multe tipuri de alerte, în funcție de activitatea celui supravegheat sau de modul de funcționare a dispozitivului:

  • alerta de apropiere (față de persoana protejată, victima violenței domestice, care deține și ea un dispozitiv de supraveghere);
  • alerte de defecțiune;
  • alerta de părăsire a imobilului;
  • alerta de depășire a perimetrului dat.

Desigur, același proiect tratează procedurile în cazul fiecărui tip de alertă și cărora alerte li se acordă prioritate de către organele de supraveghere și de ordine publică.

Apoi, proiectul stabilește crearea unei infrastructuri naționale care să asigure gestionarea proceselor de monitorizare – Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME). Proiectul descrie componentele, compatibilitatea sistemului cu Sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112 (SNUAU), dezvoltarea și administrarea SIME. Practic, se dorește folosirea, în primul rând, a infrastructurii existente (aplicații, sisteme informatice, echipamente de comunicații și IT) la nivelul SNUAU.

În fine, proiectul menționează că operaționalizarea SIME se va face, cel mai târziu, la data de 1 martie 2022.

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Acesta trebuie aprobat de președintele statului și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

sursa:avocatnet.ro

Leave a Reply

Close Menu