Industria farmaceutică trage un semnal de alarmă : Medicamente esențiale, în pericol!

Industria farmaceutică trage un semnal de alarmă : Medicamente esențiale, în pericol!

Există riscul ca milioane de pacienți să rămână fără tratamente esențiale din cauza dispariției unor medicamente pentru mai multe boli, printre care diabet și boli cardiovasculare.

Asociaţia producătorilor de medicamente generice din România (APMGR) solicită amânarea punerii în aplicare a sistemului de Răspunderea Extinsă a Producătorului din Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, amânarea fiind necesară pentru a realiza o evaluare aprofundată şi pentru a lua decizii corecte care nu pun în pericol aprovizionarea populaţiei cu medicamente vitale şi esenţiale.

16 state UE, inclusiv România, cer revizuirea urgentă a acestei măsuri, iar industria farmaceutică trage un semnal de alarmă în legătură cu impactul Directivei asupra accesului pacienților la medicamentele vitale, conform unui comunicat de presă APMGR transmis redacției.

„Directiva privind epurarea apelor uzate urbane va obliga producătorii să retragă de pe piață multe medicamente generice și va determina închiderea sau relocarea facilităților de producție. În acest context, România riscă să își piardă complet atractivitatea pentru producători, afectând grav accesul pacienților la tratamente esențiale. Este regretabil că o industrie strategică, vitală pentru sănătatea publică și economia națională, va fi pusă în pericol. În plus, Directiva contravine strategiei Uniunii Europene de a reloca producția de materii prime farmaceutice în UE și de a consolida securitatea aprovizionării cu medicamente pentru pacienții europeni.”
spune Simona Coco , președintele APMGR.

De asemenea, Medicines for Europe sprijină acțiunile în justiție ale industriei farmaceutice împotriva Directivei privind tratarea apelor uzate urbane.
Companii precum Accord, Sandoz, STADA, Teva, Viatris, Zentiva au intentat un dosar la Curtea de Justiție a Uniunii Europene care urmărește să salveze accesul pacienților.

Impactul socio-economic și asupra sănătății :
1. În România sunt doar fabrici de medicamente generice, peste 40, dintre acestea 21 fiind cele mai mari. Multe dintre aceste fabrici nu vor suporta impactul Directivei şi îşi vor restructura activitatea sau chiar reloca în spaţiul non-UE. Investiţiile 100% româneşti în facilităţile de producţie nu vor putea suporta impactul şi îşi vor închide producţia;

2. Conform analizei de impact economic a industriei producătoare de medicamente generice din România (IQVIA, noiembrie 2024), impactul economic generat de companiile membre APMGR plus încă 12 facilităţi de producţie non membri APMGR este de 1.1% din PIB-ul României (în 2023);

3. Din cauza politicilor de preţ şi taxare (clawback), medicamentele generice sunt vulnerabile la orice impact: preţuri, inflaţie, directiva în discuţie etc. Politica de preţ impune o plafonare a preţului, astfel, producătorii nu pot transfera în preţ impactul, aşa cum se întâmplă în cazul bunurilor de larg consum;

4. Impactul în preţ pentru Metformin, estimat chiar de Comisia Europeană, este de +50%;

5. Din totalul medicamentelor generice compensate în România, 90% au preţuri sub 50 de RON, iar acestea vor fi cele mai afectate.

Moleculele cu cele mai mari volume care vor avea cel mai mare risc de a fi retrase din piaţă, deoarece Directiva impune taxa în funcţie de volume, sunt:

– Metformin: În anul 2024 au fost vândute 6.9 milioane de cutii, tratamentul necesitând administrare zilnică. Având în vedere impactul asupra preţului comunicat de Comisia Europeană de +50% , alături de metodologia actuală de preţ care impune preţul cel mai mic din coşul de referinţă, la care se adaugă taxa clawback de 15%, putem concluziona că aceşti pacienţi vor rămâne fără tratament;

– Antibiotice (amoxicilina şi amoxicilina cu acid clavulanic): În anul 2024 au fost vândute 11 milioane de cutii. Urmărind impactul pentru Metformin, concluzionăm că antibioticele vor deveni rapid nesustenabile;

– Carbamazepina: În anul 2024 au fost vândute 1.2 milioane de cutii;

– Mesalazine: În anul 2024 au fost vândute 233 mii de cutii;

– Paracetamol: peste 3.4 milioane de pacienţi impactaţi de majorarea preţului cu 50%. Paracetamolul nu este un medicament compensat, deci pacienţii vor suporta creşterea de preţ din portofelul lor.

*

Directiva are ca scop finanţarea pentru tratarea cuaternară avansată a apelor uzate, care vizează eliminarea substanţelor generate de mai multe sectoare, impunând costurile doar în sarcina industriei farmaceutice şi a celei cosmetice.

După cum recunoaşte Comisia, reziduurile farmaceutice provin în primul rând din consumul pacienţilor, nu din emisiile industriale, care sunt deja strict reglementate şi controlate de companii.

Medicamentele generice, care reprezintă 70% dintre medicamentele eliberate în România (dar şi Europa), dar mai puţin de 20% din valoarea de piaţă, vor fi afectate în mod disproporţionat şi ar fi deja ameninţate de estimările Comisiei. Deoarece preţurile medicamentelor generice sunt strict plafonate şi nu pot fi majorate, producătorii nu vor avea cum să absoarbă aceste costuri, ceea ce ar putea duce la un tsunami de penurii de medicamente esenţiale şi vitale.

(surse info, foto : comunicat de presă APMGR, fb MedicamenteGenericeRomania)