România vrea să adere la OCDE, dar corupția rămâne o problemă majoră în țara noastră

România a început negocierile pentru intrarea în OCDE-Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, iar în acest sens astăzi premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit la Bucureşti cu secretarul general al OCDE, Mathias Corman. Acesta a prezenta raportul organizaţiei privind situaţia economică a ţării noastre, relatează presa centrală.

Mathias Cormann

În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, țara noastră și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită. Toate aceste angajamente se transpun în reforme relevante pentru modernizarea economiei țării noastre. Între proiectele pe care România le dezvoltă deja cu OCDE se află și prezentul Studiu economic pentru România, care arată angajamentul ferm al ţării noastre în ceea ce priveşte aderarea la organizaţie. Studiul reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale României şi oferă factorilor de decizie o serie de recomandări extrem de utile, în vederea implementării acelor măsuri menite să genereze dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive

a declarat astăzi premierul Nicolae Ciucă.

România îndeplinește 6 din cele 8 standarde cerute de OCDE pentru aderare

La acest moment România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderare. Declarația privind investițiile, principiile guvernării corporatiste, principiile pentru elaborarea politicilor internetului, recomandarea bunelor practici în statistică, cadrul inclusiv al BEPS – erodarea bazei și schimbarea profitului, forumul global al transparenței și schimbul de informații

a mai declarat premierul Nicolae Ciucă.  La rândul său, secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, a declarat:

Nu sunt în situaţia să vă dau un răspuns detaliat specific. Putem să sperăm că acest proces se va desfăşura pe cât de rapid posibil, atât timp cât este necesar. România deja respectă o serie întreagă de standarde OCDE, ne cunoaştem foarte bine, ceea ce se va întâmpla în continuare este o analiză atentă realizată de comitetele tehnice ale OCDE, în care vom analiza politicile şi practicile la nivel naţional pe care considerăm că ar putea fi îmbunătăţite şi ar trebui îmbunătăţite pentru a se alinia cu acele practici, politici pe care OCDE deja le aplică în cadrul organizaţiei. Acest lucru depinde de modul în care evoluează procesul, domnul prim-ministru m-a asigurat încă o dată că domnia sa personal şi Guvernul se vor implica în mod decisiv, vor încerca să aibă o activitate cât mai eficace din acest punct de vedere, dar vorbim deja de un proces tehnic de acum încolo

a declarat Mathias Cormann, la Palatul Victoria, într-o conferinţă de presă comună cu premierul Nicolae Ciucă.

Premierul Ciucă, anunț după publicarea raportului OCDE privind România

Anchetă economică a OCDE: 16 probleme ale României, de la muncă, educație și sănătate, la taxare, infrastructură și legislația insolvenței

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a făcut o anchetă economică în ceea ce privește țara noastră! Conform documentului, există 16 capitole la care România trebuie să lucreze:

1. Politica fiscală ar trebui să se adapteze la evoluțiile economice într-o manieră agilă. Măsurile de susținere ar trebui îndreptate către cei mai afectate, dar viabile sectoare și firme. Ar trebui stabilit un plan credibil de consolidare pe termen mediu care să permită o reducere treptată a deficitului fiscal, în cazul în care redresarea se dezvoltă conform așteptărilor. Un astfel de plan ar trebui să includă reforme pentru a accelera absorbția fondurilor UE, să crească colectarea veniturilor și a îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii, care sunt necesare pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice.

2. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală de calitate înaltă, educație și locuri de muncă reprezintă cheia pentru reluarea progresului în ceea ce privește standardele de viață. Ar trebui să fie o prioritare provocările ce țin de mediu.

3.
Disparitățile regionale în ceea ce privește standardele de viață și oportunitățile economice sunt mari și se extind, ca în multe țări din UE. În timp ce Bucureștiul și multe orașe secundare au devenit centre de prosperitate și inovare, sărăcia rămâne larg răspândită în zonele rurale. Criza Covid-19 a agravat riscurile de sărăcie, în special în comunitățile marginalizate.

4. Reformarea sistemului de pensii este urgentă. Legea pensiilor din 2019 este reconsiderată deoarece subminează sustenabilitatea finanțelor publice și limitează resursele disponibile pentru educație, sănătate, asistență socială și infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării.

Stimulentele pentru extinderea vieții în muncă și politicile de îmbunătățire a capacității de angajare a muncitorilor vârstnici trebuie întărite.

5. Reformele pot îmbunătăți eficiența și echitatea sistemului de taxare. Accelerarea administrației fiscale, așa cum a fost planificată, este crucială pentru îmbunătățirea colectării taxelor.

6. La fel ca în țările OCDE (Organizaţa pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) integrarea pe piața muncii a persoanelor cu un nivel scăzut de educație, în special a tinerilor, femeilor și romilor este dificilă. Rata de participare scăzută coexistă cu deficitul de forță de muncă. Inegalitatea ridicată a rezultatelor educaționale și nevoile de modernizare a învățământului profesional explică parțial neconcordanța competențelor. Conform documentului, faptul că nu se acordă suficiente resurse copiilor, precum și îngrijire pe termen lung este, de asemenea, în detrimentul participării femeilor pe piața muncii.

Crearea de competențe adecvate tuturor cetățenilor reprezintă o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea performanței pe piața muncii.

7. Impactul mediului socio-economic asupra rezultatelor educaționale este mare. Închiderea școlilor din 2020 și 2021 au afectat în mod disproporționat studenții dezavantajați, crescând decalajele de învățare.

8. Participarea la educația adulților este foarte scăzută, în ciuda schimbărilor rapide ale nevoilor pieței muncii. Eforturile ar trebui să se concentreze asupra elevilor vulnerabili și a adulților slab calificați, iar Guvernul intenționează să aloce mai multe resurse școlilor defavorizare, conform documentului.

9. Au existat îmbunătățiri în ceea ce privește sănătatea în ultimele decenii, dar accesul al asistența medicală rămâne limitată pentru mulți cetățeni din cauza penuriei acute de personal medical și a acoperirii scăzute a asigurării publice de sănătate. Nevoile medicale nesatisfăcute și ratele de deces din cauze care pot fi prevenite și tratate sunt ridicate. Pandemia a pus presiune puternică pe spitale.

10. Combaterea poluării aerului este o prioritate pentru îmbunătățirea sănătății cetățenilor, deoarece contribuie la un număr mare de decese premature în România. România a făcut progrese remarcabile în decuplarea emisiilor de gaze cu efect de seră de creșterea economică, dar îndeplinirea obiectivului actual pentru 2030 de reducere a emisiilor cu 2% față de nivelurile din 2005 necesită investiții suplimentare în tehnologii cu emisii scăzute și îmbunătățirea eficienței energetice. Planul de redresare și reziliență ar trebui utilizat pentru a stimula astfel de investiții, în timp ce stimulentele financiare pentru schimbarea comportamentelor și reducerea daunelor aduse mediului ar trebui consolidate.

Mediul de business

11. Creșterea productivității a fost impresionantă, dar a încetinit în ultimul deceniu. Reformele care sprijină dinamismul afacerilor și abordează lacunele în infrastructură sunt esențiale pentru a stimula creșterea productivității. Îmbunătățirea concurenței și a cadrului de reglementare poate contribui la creșterea productivității.

12.
Ineficiența regimului de insolvență împiedică distrugerea creativă. Multe firme care nu sunt viabile supraviețuiesc în detrimentul altora noi și mai creative. Reorganizările reușite ale companiilor sunt rare deoarece aceste intră cu întârziere în procesul de insolvență. Reformele instituționale, cum ar fi mecanisme de avertizare timpurie și proceduri extrajudiciare pot facilitate reorganizare firmelor viabile și ieșirea celorlalte din piață.

13. Deși accesul la finanțare este în general bun, firmele inovatoare tinere și IMM-urile din zonele îndepărtate se confruntă cu dificultăți de finanțare. Start-up-urile pot fi susținute mai bine prin granturi direcționate sau prin introducerea unui fond de investiții pentru finanțarea cu capital de risc. Banca Națională de Dezvoltare prevăzută și în PNRR ar putea sprijini IMM-urile prin abordarea unor disfuncționalități de pe piețele financiare și îmbunătățirea accesului la finanțare în zonele rurale.

14. Cadrul de reglementare imprevizibil poate pune piedică investițiilor mediului de afaceri. Utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de urgență fără o evaluare corectă a impactului și a consultării părților interesate a crescut incertitudinea, având efecte negative asupra activității economice.

15. Încrederea în instituții este scăzută, iar corupția rămâne o problemă majoră. Modificările legislative recente care afectează sistemul judiciar și presiunile asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit lupta împotriva corupției. Modificările ar trebui abrogate conform planificării, iar DNA ar trebui să aibă resursele necesare, puterea și independența de a efectua investigații.

16. Decalajele infrastructurii de transport sunt mari. Abordarea acestora poate avea un impact pozitiv substanțial asupra dezvoltării regionale și integrării în lanțurile valorice globale. În ciuda unor îmbunătățiri, absorbția fondurilor UE pentru investiții mari în infrastructură rămâne lentă, din cauza calității scăzute a pregătirii proiectelor. Este esențială asigurarea coerenței politicilor între strategia de infrastructură pe termen lung și punerea în aplicare a planurilor de investiții și să se îmbunătățească capacitatea administrativă de a face față proiectelor mari.

Presentation Of The Candidacies For The 2020 World Expo At The OECD Headquarters In Paris

Consiliul OECD a decis astăzi să deschidă discuțiile pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică cu șase candidați: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. Țara noastră și-a mai depus candidatura pentru aderarea la OCDE și în 2004, 2012, 2016 și 2017…

Înființată în 1961, cu sediul în Paris, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.
Ministerul Afacerilor Externe subliniază că apartenenţa României la clubul restrâns al economiilor dezvoltate şi recunoaşterea implicită va avea un impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine, plus o imagine favorabilă a României în fața marilor economii ale lumii. Pe pagina instituției, găsiți mai multe informații despre beneficiul pe care aderarea la OCDE îl poate aduce țării noastre:
https://www.mae.ro/node/18539
https://www.mae.ro/node/1481
(Sursă info și foto: digi24.ro, hotnews.ro, gov.ro)

Leave a Reply

Close Menu